All posts by Syromed

Cistita interstitiala

Cistita interstitiala

Este o afectiune cronica ce combina sfera urinara cu cea genitala, foarte des intalnita in practica curenta si cu etiologie necunoscuta, determinand alterarea peretului vesical, ceea ce duce la inflamatie si durere.

Este favorizata de factori de mediu si se asociaza adesea cu poliartrita reumatoida.

Pacientele se prezinta cu dureri uretrale, vaginale, imperiozitate mictionala (dar nu pierderi involuntare), incapacitate de golire completa a vezicii.

Tabloul clinic se continua cu senzatii de arsura, spasm, presiune si dureri la nivel vaginal. Dispareunia (raporturi sexuale dureroase) este prezenta in peste 50% din cazuri.

Diagnosticul diferential se face cu patologia de col, uter si vagin, cu cistitele bacteriene, calculi, diverticuli uretrali.

Avand in vedere multitudinea de aspecte este absolut necesara prezentarea la medic pentru un diagnostic corect si tratament adecvat.

Dr. Georgescu Maria

Membru al Asociatiei pentru Medicina Sexualitatii din Romania

More

Endometrioza – simptome si tratament

Endometrioza – simptome si tratament

Endometrioza este o boala estrogen-dependenta inflamatorie si se caracterizeaza prin prezenta de tesut endometrial-like in afara cavitatii uterine.Este o afectiune cronica cu etiologie inca nedefinita complet si cu o conduita optima neclara.

Sir William Osler spunea : “Cine cunoaste endometrioza cunoaste ginecologia.”
Aceasta afectiune a fost studiata permanent si s-a constatat ca este asimptomatica in pana la 22% din cazuri, produce infertilitate la 20-50% dintre paciente si evolueaza cu dureri cronice pelvine in 50% din cazuri. Din acest punct de vedere si tratamentul endometriozei se refera la tratamentul durerii si al infertilitatii, cercetatorii subliniind faptul ca tratamentul se adreseaza doar endometriozei simptomatice.

Tratamentul medical se face pentru ameliorarea durerii si prevenirea recidivelor, folosind in acest sens antiinflamatoare nesteroidiene ( AINS )si preparate hormonale.

AINS -inhiba sinteza de prostaglandine si astfel scad durerea si inflamatia.Contraindicatiile uzuale sunt bolile cardio-vasculare si efectele secundare gastrice.

Contraceptivele orale combinate se folosesc pentru tratamentul durerii asociate endometriozei. Ele inhiba GnRH, scad sangerarea si decidualizeaza implantele endometriozice.2009-08-07_03 36_endometrioza

Progestativele -antagonizeaza efectul estrogenilor, scad implantele peritoneale si se folosesc pe cale interna sau sub forma de dispozitiv intrauterin ( sterilet ).

Antigonadotropinele – suprima pick-ul de LH, conducand la anovulatie.Reactiile adverse cum ar fi acneea, hirsutismul, depresia, cresterea ponderala, au dus la reducerea utilizarii acestei substante.

Avand in vedere efectele benefice dar si contraindicatiile sau efectele secundare ale diferitelor formule terapeutice, se recomanda expres tratamentul endometriozei sub control medical si la indicatia specialistului ginecolog.

More

Ecografia – o forma de diagnosticare rapida si non-iradianta

Ultrasonografia este o tehnica imagistica care furnizeaza informatie specifica sub forma de imagini sectionale .ecografie

Metoda are caracter non-iradiant si potential de repetabilitate . Imaginea ecografica este una “ dinamica“ (procedura “real-time”), caracteristica rezultata din succesiunea rapida a sectiunilor la nivelul ecranului, conferind ecografiei sansa de a genera un diagnostic foarte rapid, in timpul examinarii.

Explorarea ecografica, datorita progreselor tehnologice din ultimii ani, beneficiaza acum de imagini de calitate si rezolutie foarte bune, care, corelate cu diagnosticul clinic devin suficiente pentru a decide prompt o conduita diagnostica sau terapeutica optima.

Ecografia este metoda de investigatie imagistica care se interpune, asadar, intre examenul clinic si alte investigatii paraclinice si imagistice , permitand de multe ori selectia acestora  si  optimizarea diagnosticului final.

More

Sindromul Ovarului Polichistic

Patologia sindromului ovarului polichistic (PCOS) se caracterizeaza prin infertilitate, oligomenoree/amenoree si chisturi ovariene bilaterale.

PCOS este cea mai frecventa cauza de infertilitate anovulatorie, fiind prezenta la 75% din cazuri.

Prima optiune de tratament este clomifen citratul (CC), dar cand nu avem rezultat in conceptie se foloseste sondajul ovarian laparoscopic. Acesta este o procedura cu morbiditate mica si poate duce la ovulatii consecutive cu risc minim de sarcini multiple, iar la stimularea cu CC raspunsul este crescut.Woman menstruation pain   Lucenet Patrice/Oredia

Obezitatea din cadrul sindromului PCO este si ea un factor care reduce sansa de sarcina prin anovulatie, comparativ cu femeile cu greutate normala sau usor supraponderale, de aici si necesitatea revenirii la o greutate normala, pentru instalarea sarcinii.

Din punct de vedere hormonal, androgenii sunt implicati in ovulatie si sarcina in sensul ca valorile mari de testosteron reduc posibilitatea ovulatiei si a sarcinii.

Desi anovulatia la pacientele cu PCOS este de obicei asociata cu neregularitati menstruale, la aproximativ 24% dintre femei ciclul este aparent regulat.

Mai mult chiar, la unele paciente apar ovulatii ocazionale, ceea ce explica instalarea sarcinilor in timpul investigatiilor sau asteptand tratamentul. Aceasta se intampla insa foarte rar la pacientele cu obezitate, concentratii ale testosteronului seric peste limita sau la cele cu infertilitate de peste 3 ani, la care s-a observat si ca sondajul ovarian laparoscopic nu a fost urmat de ovulatie si instalarea unei sarcini.

In concluzie, la punerea diagnosticului de PCOS, pacienta trebuie consiliata in vederea instituiri tratamentului adecvat si in perspectiva viitoarelor sarcini.

Articol scris de Dr. Maria Georgescu |  Sursa: “Gineco.eu” volumul 9, nr. 34/2013

More

5 ingrediente anticelulita

Dintre toate tratamentele anticelulita, cremele sunt cu siguranta cele mai la indemana si cel mai usor de utilizat. Eficienta lor depinde in primul rand de substantele active pe care le contin. Iata care sunt ingredientele pe care sa le cauti cand vrei sa-ti achizitionezi un produs anticelulita:

Cafeina – 10 cesti de cafea pe zi nu te vor ajuta sa scapi de celulita, insa cafeina (sau unul din derivatele ei) incorporata intr-o crema de corp va stimula ciculatia sangelui  si va creste rata metabolismului, avand ca rezultat miscorarea depozitelor adipoase.

Colagen – cea mai buna crema anticelulita trebuie sa contina colagen sau un ingredient care ca stimuleze productia colagenului. Colagenul mentine elasticitatea pielii si ii confera fermitate. Cu cat pielea este mai elastica si mai ferma, cu atat celulita este mai putin vizibila.

5 ingrediente anticelulita - ceai verde

Ceaiul verde – contine o concentratie ridicata de polifenoli care ajuta la arderea grasimilor si previn depunderea lor in zonele problema: fesele, abdomenul, coapsele, bratele.

Retinol (vitamina A) – actioneaza in profunzime prin cresterea productiei de colagen care are ca efect dupa cum am mai spus cresterea elasticitatii pielii si diminuarea aspectului inestetic de “coaja de portocala“.

Algele – rolul acestui ingredient este detoxifierea. Algele elibereaza toxinele retinute de celulele grase si amelioreaza aspectul celulitei.

L-carnitina – este un aminoacid care accelereaza metabolismul si micsoreaza numarul celulelor grase.

Retine insa ca nici cea mai buna crema anticelulita nu va avea rezultatele scontate daca nu este insotita de sport si o alimentatie echilibrata!

More

Investigatii ginecologice pe grupe de varsta

Dupa inceperea vietii sexuale  este foarte important sa mergeti la un consult ginecologic anual, medicul putand sa observe modificari inainte ca acestea sa devina simptomatice. De asemenea elvava indica si investigatii complementare, care ajuta la un diagnostic corect si tratament adecvat. Iata care sunt pachetele de investigatii ginecologice, pe care trebuie sa le faci, in functie de varsta ta:

Investigatii ginecologice pe grupe de varsta: 18-25 ani

Tinerele intre 18-25 ani au nevoie de sfatul medicului ginecolog atat pentru a invata sa foloseasca corect metodele contraceptive cat si pentru a se feri de bolile cu transmitere sexuala, care pot avea repercusiuni si la nivelul colului uterin dar si utero-tubare, cu implicatii negative in fertilitate. In acest context se recomanda: examenul de secretie vaginala, Papanicolau, Chlamydia si Mycoplasma-Ureaplasma. Examenul senologic si ecografia de san,precum si cea utero-ovariana, completeaza tabloul investigatiilor acestei perioade de varsta.

Investigatii ginecologice pe grupe de varsta: 25- 40 ani

La femeile intre 25 si 40 ani se indica pe langa aceste investigatii si analize preconceptionale, atunci cand se hotaresc sa devina mame, pentru ca sarcina sa se instaleze in corpul perfect sanatos al femeii, iar daca sunt probleme sa poata fi rezolvate terapeutic inainte de instalarea sarcinii. Etapa de maternitate  aduce cu sine necesitatea unor investigatii sanguine si ecografice regulate, pentru monitorizarea corecta a sarcinii.

Investigatii ginecologice pe grupe de varsta: 40-50 ani

Perioada intre 40-50 ani este caracterizata de modificari uneori lente, alteori furtunoase, care conduc la instalarea menopauzei. La analiza de secretie vaginala, Papanicolau si ecografia pelvina se adauga mamografia, care este bine sa se faca la interval de doi ani.

Dupa instalarea menopauzei se continua efectuarea examenului citologic Babes-Papanicolau de rutina, anual, iar dupa trei rezultate negative se poate face la intervale mai mari, la indicatia medicului. Se continua screeningul pentru cancerul mamar prin mamografii la doi ani, asociate cu alte investigatii recomandate in functie de patologie, si ecografia abdomino-pelvina anuala, stiut fiind ca la menopauza se pot dezvolta afectiuni maligne ovariene. De asemenea trebuie facuta osteodensitometria la interval regulate pentru a preintampina aparitia osteoporozei.

Trebuie specificat ca, indiferent de varsta, anual trebuie facute analize de sange uzuale, sumar de urina si eventual uroculturasi, in functie de patologie, si teste endocrinologice. Pentru a preintampina afectiunile din sfera genitala  recomandam tuturor femeilor consultatia ginecologica anuala si investigatiile aferente fiecarei grupe de varsta.

More

Aspirina poate scadea riscul cancerului de prostata

Rolul inflamatiei cronice in etiologia cancerului de prostata devine din ce in ce mai clar.

Ciclooxigenaza 2(Cox2) este o enzima care face parte din raspunsul inflamator. S-a constatat ca aceasta enzima este prezenta in exces in cadrul cancerului de prostata, fiind prezenta in cantitati si mai mari in cazul prognosticelor rezervate.

Studiile au demonstrat ca medicamentele antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS), ce inhiba calea Cox, ar putea reduce riscul de cancer de prostate.

Acest studiu urmareste consumul de AINS si riscul cancerului de prostata, care este mai pronuntat in Finlanda.

Folosind un registru bazat pe populatia mondiala, 25.029 de barbati au fost de curand diagnosticati cu cancer de prostata, intre 1995 si 2002, insa doar 13.616 de pacienti aveau stadiul de boala bine definit, dintre acestia  9.879 cu o forma localizata de boala si 3.737 prezentand  forme extracapsulare, invazie a ganglionilor limfatici sau prezentau metastaze. Ulterior s-au obtinut informatii in legatura cu prescriptia medicatiei AINS la barbatii din acest grup.

Prelucrand datele obtinute s-a demonstrat ca pacientii cu cancer de prostata si mai ales cei care au prezentat o forma mai avansata de boala, au avut parte de o evolutie defavorabila si o deteriorare a starii de sanatate. Lotul care a utilizat Aspirina insa a prezentat rezultate mai promitatoare. La acestea se adauga si faptul ca riscul cancerului de prostata scade o data cu cresterea dozei de medicatie.

In mod cert pacientii care utilizeaza AINS prescrise de medici beneficieaza deseori si de alte servicii medicale, inclusiv screening-ul pentru PSA, o analiza frecvent utilizata pentru predictia riscului de cancer de prostata. La aceasta se adauga si faptul ca cresterea incidentei cancerului de prostata la pacientii care urmaresc tratament cu AINS nu este legat de doza prescrisa si studiile pana acum nu au obtinut rezultate concludente. Toate acestea pot fi argumente impotriva potentialului beneficiu al AINS in cancerul de prostata.

Mai important este insa scaderea incidentei cancerului de prostata la pacientii care urmeaza in mod specific tratament cu Aspirina in comparatie cu cei care urmeaza tratament cu alte AINS sau nu o fac deloc. Nu exista insa un dovezi clare in legatura cu un potential rol major al COX2 in preventia cancerului de prostata.

 Sursa: ’’Use of aspirin but not other AINS drugs is associated with decreased prostate cancer risl at the population level”  Veitonmki Th, Tammela TLJ, Auvinen A, Murtola TJ, European Journal of Cancer 2013;49:938-45

More

Zona zoster

Generalitati
Zona zoster este o infectie virala care se manifesta printr-o eruptie cutanata dureroasa localizata intr-o singura parte a corpului, in zona corespunzatoare traiectului unui nerv
senzitiv. Afectiunea este determinata de reactivarea virusului care cauzeaza varicela – virusul varicelo-zoosterian. Odata ce o persoana a avut varicela, virusul ramane
inactiv in radacinile nervoase pana cand, la unele persoane, in anumite conditii, se reactiveaza. Cand virusul devine activ, persoana face zona zoster in loc de varicela.

Factori de risc
Zona zoster este o boala mai comuna la persoanele adulte si la cele cu sistemul imunitar slăbit de varsta, stres, alte afectiuni, anumite medicamente sau alţi factori.

Cai de transmitere
Expunerea la zona zoster nu declanseaza boala, insa poate produce varicela la cei care nu au avut-o. Transmiterea se face prin contactul cu lichidul din vezicule sau chiar si
prin aer. Pacientii cu zona zoster trebuie sa evite contactul fizic cu persoanele care nu au avut varicela si in cazul carora infectia ar putea antrena consecinte grave – cum
este cazul femeilor insarcinate (infectia poate fi periculoasa pentru fat), persoanelor imunodeprimate si nou-nascutilor.

Simptome
Zona zoster evolueaza in trei etape :
Prodromul: senzatie de durere, arsura sau mancarime in zona afectata, care apar cu citeva zile inainte de aparitia eruptiei; acestea sunt limitate la o singura parte a
corpului, oprindu-se la linia mediana, cel mai frecvent pe piept sau spate, insa pot afecta orice zona, inclusiv abdomenul, fata, o mana sau un picior. Poate fi insotita de
aparitia eritemului (roseata) in regiunea dureroasa si de simptomatologie asemanatoare gripei: frisoane sau crampe abdominale, de obicei fara febra.
Etapa eruptiva: Initial apar niste pete rosii, care se transforma ulterior in vezicule. Durerea este extrema. Continutul veziculelor se tulbura, apoi se usuca, transformandu-
se in cruste. Acestea persista 10-14 zile, apoi se desprind lasand o depigmentare centrala si o hiperpigmentare periferica. Eruptia poate fi localizata oriunde, insa
predispune la aparitia complicatiilor localizarea oftalmica, aceasta putandu-se solda in cazuri grave, in lipsa tratamentului, cu pierderea vederii.
Nevralgia post-herpetica: durerea persistenta dupa vindecarea eruptiei cutanate este cea mai comuna complicatie a bolii, avand o durata medie de 6 luni. Se poate
manifesta sub forma de durere, senzatie de arsura sau sensibilitate extrema la atingere. Poate duce in anumite cazuri la depresie.

Tratament
Tratamentul precoce este important deoarece scade durata bolii, durerea si scade riscul de aparitie a complicatiilor. Medicamentele antivirale uzuale includ aciclovirul,
famciclovirul sau valaciclovirul. Tratamentul simptomatic al durerii se face prin antiinflamatorii (aspirina, ibuprofen)
si antialgice (algocalmin). In cazuri extreme vor fi prescrisi corticosteroizi. Pentru prevenirea suprainfectiei leziunilor cutanate sunt recomandate antisepticele si
antibioticele locale. In cazul localizarii oftalmice tratamentul va fi stabilit numai de catre medicul oftalmolog.

More

Vitiligo

Vitiligo este una dintre cele mai frecvent intalnite discromii cutanate, afectand circa 1-2 % din populatie. Desi fara risc vital, boala afecteaza prin impactul de natura psihologica pe care il are asupra indivizilor.
Vitiligo este o boala cronica cauzata de distrugerea totala sau partiala a celulelor care produc pigmentul pielii (melanina), acestea nemaifiind recunoscute de catre sistemul imun ca apartinand organismului. Cauzele pot fi multiple, insa sunt incomplet intelese.
Debutul are ca varsta medie 20 de ani si se asociaza deseori cu alte afectiuni autoimune, cum ar fi: disfunctii ale glandei tiroide, diabet zaharat de tip 1, anemie pernicioasa (carenta de vitamina B12), alopecia areata, lupus eritematos sistemic, psoriazis sau poliartrita reumatoida. Boala nu este contagioasa si nu se mosteneste, insa poate fi mostenita predispozitia catre ea. Dintre factorii care pot determina declansarea ei sunt citati stresul psihic, traumatismele, arsurile solare severe sau afectiunile sistemice, lista nefiind epuizata.
Leziunile de vitiligo apar sub forma unor zone depigmentate circumscrise la nivelul pielii si al mucoaselor, locurile de predilectie fiind fata, gatul si organele genitale. Regiuni frecvent afectate sînt cele supuse la traumatisme repetate, cum ar fi zonele frecate zilnic de bretelele de la sutien sau incheietura la care este purtat ceasul.
Vitiligo la nivelul scalpului se asociaza cu depigmentarea firelor de par, care poate merge de la o suvita izolata pina la albirea completa a parului, acest fapt fiind un indicator de evolutie nefavorabila a bolii.
Nu sunt afectate numai celulele pigmentare ale pielii, mucoaselor si parului, ci si ale retinei si urechii interne, astfel ca, in rare cazuri, in vitiligo poate fi afectat si vazul sau auzul.
Cel mai important risc este cel al arsurilor solare, deoarece pielea depigmentata este extrem de sensibila si nu mai are nici un fel de protectie impotriva soarelui. Este deci obligatorie evitarea expunerii neprotejate la soare.

Tratament
In functie de extensia leziunilor, se poate opta pentru repigmentare sau pentru depigmentarea completa, rata de vindecare fiind cu atat mai mare cu cat tratamentul este inceput mai devreme.

Tratamentul de repigmentare
In vitiligo extins:
o fototerapie: sedinte cu UVB cu banda ingusta (spectru de 310-315 nm şi lungime maximă de undă de 311 nm), de 2 ori pe saptamina, dau rezultate bune, insa vitiligo la nivelul mainilor si picioarelor este foarte rezistent la tratament
o corticoterapie sistemica: in vitiligo generalizat si rapid progresiv se face asa numita puls-terapie care consta in perfuzii cu corticoizi timp de trei zile pe saptamana, 1 saptamana pe luna, timp de 6 luni; poate preveni depigmentarea in boala activa si poate produce repigmentare.
o L-fenil-alanina: eficienta sporita cind este asociata sedintelor UVB
o fenitoina: stimuleaza sinteza de colagen, insa unul din efectele adverse este hiperpigmentarea faciala
In vitiligo localizat si leziuni de mici dimensiuni:
o corticoterapie locala: in vitiligo localizat la nivelul fetei si extremitatilor, rezultatele sunt moderate, repigmentarea fiind maxima dupa 4 luni de la inceperea tratamentului
o imunomodulatori topici: tacrolimus unguent (0,03-0,1%) de 2 ori pe zi, eficient in special cind este asociat sedintelor UVB
o analogi de vitamina D: calcipotriol, asociat sedintelor UVB (nu se foloseste pe fata)
o melagenina (derivat din placenta): un tratament eficient si sigur pentru copii
Din pacate, in cele mai multe cazuri nu se obtin rezultatele dorite, asa ca una din alternativele cele mai la indemana ramane camuflarea leziunilor cu produse de machiaj sau autobronzante.
Pacientii cu leziuni stabile de mici dimensiuni sunt candidatii ideali pentru tratamentul chirurgical care consta in diverse tipuri de grefe de piele.

Depigmentarea se recomanda în vitiligo extins, in care leziunile depasesc 50% din suprafata cutanata, si fără rezultate satisfăcătoare în ceea ce priveşte terapia de repigmentare. Decolorarea este permanenta si este necesara consilierea psihologica prealabila a pacientilor. Se folosesc produse pe baza de hidrochinona in concentratie de 2-4%, de doua ori pe zi, timp de 3-12 luni.

More

Herpesul

În general, se consideră ca herpesul nu este o afecţiune prea gravă şi că se poate trata foarte uşor. O caracteristica importanta a virusului herpetic este insa faptul ca, odata infectata, persoana ramane asa pentru toata viata. Dupa infectia primara, virusul se instaleaza in ganglionii din apropierea locului de infectie, de unde este reactivat cu sau fara cauza favorizanta, de obicei insa in perioade de scadere a imunitatii organismului. Localizarea specifica pentru fiecare persoana explica si faptul ca leziunile apar in general in acelasi loc (sau, mai rar, locuri).
Cauza aparitiei este virusul herpes simplex (HSV). Din cele opt tipuri cunoscute, cele mai frecvent intilnite sint HSV-1 si HSV-2, care se manifesta sub forma de umflaturi de culoare rosie presarate cu vezicule pline cu lichid, mici si dureroase, localizate la nivelul fetei, respectiv al organelor genitale.
Infectia se transmite prin contactul cu o leziune sau chiar prin contact piele pe piele, deoarece virusul are perioade in care este transmisibil fara ca pe piele sa existe semne.

Herpesul labial

Este produs de infectia cu HSV-1. Exista posibilitatea ca in momentul infectarii cu virusul herpes simplex sa nu apara si leziunea. Daca totusi apare, leziunea herpetica poate fi mai severa decat la urmatoarele recurente. Debuteaza ca o zona micuta de culoare rosie pe care se dezvolta veziculele de culoare galbuie, localizate la nivelul buzei, dar putindu-se extinde uneori si catre nari. Sint insotite de o senzatie caracteristica de arsura si mincarime. Leziunea herpetica poate fi dureroasa. Veziculele se usuca in citeva zile, lasind in urma o crusta aderenta care se desprinde in una sau doua saptamini fara sa lase urme.
Dintre factorii care predispun la episoade de herpes amintim:
o infectii
o stari febrile
o expunerea la soare (multe persoane vin dupa citeva zile de plaja cu leziuni importante)
o perioada menstruala
o sarcina
o stresul
o oboseala
o proceduri estetice traumatice la nivelul buzelor (de exemplu tatuajul semipermanent, injectarea de fillere)

Herpesul genital

In general, infectia se dobindeste in cursul unui contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu HSV-2. Simptomele apar la circa 2 saptamini de la transmitere si au o durata de 2-4 saptamini. Totusi, multe persoane infectate cu HSV-2 pot sa nu prezinte niciodata leziuni herpetice sau pot avea leziuni usoare, pe care le confunda cu muscaturi de insecte sau alta iritatie a pielii. In general, persoanele cu herpes genital au in medie 4-5 episoade eruptive pe an.

In timp, frecventa episoadelor de herpes (atit labial, cit si genital) scade.

Tratamentul consta in aplicarea locala de crema antivirala (Aciclovir, Zovirax) si de antiseptice in leziunile mai extinse pentru a preveni suprainfectia. In caz de episoade mai severe, tratamentul antiviral poate fi si oral, in doza si pe perioada strict recomandate de medic. Este important de retinut ca tratamentul poate scurta durata si ameliora simptomele herpesului, dar nu previne aparitia unei noi eruptii.

Ce facem cind a aparut herpesul?
• Aplicam crema antivirala de citeva ori pe zi la nivelul leziunii
• Compresele reci aplicate la acest nivel reduc inflamatia (scad roseata si tumefactia )
• Ibuprofenul si paracetamolul amelioreaza durerea
• Evitam alimentele acide (de exemplu citricele sau tomatele)

Cum prevenim eruptiile herpetice?
• Evitind expunerea prelungita a buzelor la soare (folosind o palarie sau aplicind pe buze un stick sau crema cu filtru UV)
• Evitind contactul intim (de exemplu sarutul) cu persoane care au herpes labial sau genital
• Evitind folosirea in comun a prosoapelor, veselei sau a altor obiecte cu o persoana care are herpes

More